Științe

Știai că însuși cuvântul „vaccin” vine de la vacă? Termenul provine din latinescul „vacca”, tocmai pentru că primul vaccin a folosit virusul variolei bovine.

Știai că înainte de frigider, negustorii tăiau blocuri de gheață din lacurile înghețate și le vindeau vara? Comerțul cu gheață naturală a fost o industrie înfloritoare până când frigiderul cu compresor l-a înlocuit.

Știai că românul Henri Coandă a construit, în 1910, primul avion cu reacție din istorie? Aparatul „Coandă-1910”, prezentat la Salonul aeronautic de la Paris, folosea un motor care împingea aer în loc de o elice obișnuită.

Știai că „efectul Coandă” — tendința unui jet de fluid de a se lipi de o suprafață curbă — poartă numele lui Henri Coandă? Acest principiu al fizicii este folosit azi de la aripile de avion până la robinetele moderne.

Știai că Traian Vuia a fost primul care a ridicat de la sol un aparat mai greu decât aerul folosind doar puterea propriului motor, fără ajutorul unei catapulte sau al unei pante? Zborul lui scurt a avut loc lângă Paris, în 1906.

Știai că Aurel Vlaicu și-a proiectat, construit și pilotat singur propriile avioane? Cu aparatul său, românul a câștigat premii importante la mitingul aviatic de la Aspern, lângă Viena, în 1912, întrecând piloți din toată Europa.

Știai că stiloul cu rezervor de cerneală a fost brevetat de un român? Petrache Poenaru a obținut la Paris, în 1827, un brevet pentru „condeiul portăreț fără sfârșit”, strămoșul stiloului de azi.

Știai că savantul român Nicolae Paulescu a descoperit insulina înaintea echipei canadiene care a primit Premiul Nobel? El a publicat rezultatele despre „pancreina” sa în 1921, dar recunoașterea a mers, în 1923, către alții.

Știai că radioul a avut mai mulți părinți în același timp? Guglielmo Marconi a reușit prima transmisie fără fir peste Atlantic în 1901, dar Nikola Tesla și alți inventatori contribuiseră la ideile de bază, iar prioritatea a fost multă vreme disputată în tribunale.

Știai că, dacă ai desface toate firele de ADN dintr-o singură celulă umană și le-ai pune cap la cap, ar măsura aproape doi metri lungime? Iar corpul are peste 30 de mii de miliarde de celule, așa că ADN-ul din tine, întins, ar ajunge de multe ori până la Soare și înapoi.

Știai că întregul cod al vieții este scris cu doar patru „litere” chimice — notate A, T, C și G? Ordinea lor de-a lungul ADN-ului alcătuiește rețeta după care se construiește fiecare ființă vie, de la o bacterie până la om.

Știai că, prin fotosinteză, plantele iau lumina soarelui, apa și dioxidul de carbon din aer și le transformă în hrană, eliberând totodată oxigenul pe care îl respirăm? Practic, aerul curat pe care îl tragem în piept este un dar al frunzelor verzi.

Știai că verdele frunzelor vine de la clorofilă, o substanță care „prinde” lumina soarelui? Frunza absoarbe razele roșii și albastre, dar respinge verdele — de aceea ochiul nostru vede pădurea verde.

Știai că o bună parte din oxigenul lumii nu vine din păduri, ci din ocean? Alge și plante microscopice numite fitoplancton, plutind în apele mărilor, produc, prin fotosinteză, aproape jumătate din oxigenul planetei.

Știai că în fiecare celulă a ta se află niște „uzine de energie” numite mitocondrii? Ele ard hrana împreună cu oxigenul și fabrică energia de care corpul are nevoie ca să se miște, să gândească și să trăiască.

Știai că mitocondriile, uzinele de energie ale celulelor noastre, au fost odinioară bacterii de sine stătătoare? Cu miliarde de ani în urmă ele au ajuns să locuiască înăuntrul altor celule, iar de atunci trăiesc împreună — și de aceea își păstrează până azi propriul lor ADN, deosebit de al nostru.

Știai că mitocondriile le moștenești doar de la mamă? ADN-ul lor se transmite pe linie maternă, așa că, urmărindu-l, oamenii de știință au putut reconstitui înrudirea popoarelor până în adâncul vremii.

Știai că respirația celulară este oglinda fotosintezei? Ce fac plantele cu lumina — leagă zahăr și eliberează oxigen — celulele noastre desfac la loc: ard zahărul cu oxigen și dau înapoi dioxid de carbon și apă.

Știai că trupul tău se reînnoiește necontenit? Milioane de celule mor și se nasc în fiecare secundă, iar căptușeala intestinului se schimbă aproape complet în câteva zile — ești, într-un fel, mereu altul și totuși același.

Știai că, atunci când o celulă se împarte în două, ea își copiază mai întâi cu grijă tot ADN-ul, ca fiecare celulă-fiică să primească o rețetă completă? Acest dans precis, numit diviziune celulară, stă la temelia creșterii și a vindecării rănilor.

Știai că enzimele sunt „meșterii” nevăzuți ai vieții? Fiecare grăbește o anume reacție din corp — desface hrana, leagă materiale noi — de milioane de ori mai repede decât s-ar petrece de la sine, și fără să se consume pe sine.

Știai că saliva ta începe digestia încă din gură? O enzimă din ea desface amidonul, motiv pentru care o bucată de pâine ținută mai mult pe limbă începe să aibă gust dulce.

Știai că bacteriile și virusurile sunt lucruri foarte diferite? Bacteria este o ființă vie întreagă, care se hrănește și se înmulțește singură; virusul este doar o fărâmă de instrucțiuni învelită într-o haină, care nu poate face nimic decât dacă pătrunde într-o celulă vie.

Știai că un virus este de sute de ori mai mic decât o bacterie? Atât de mărunt încât nici microscoapele obișnuite nu-l pot arăta — a fost nevoie de microscopul electronic ca oamenii să-l vadă întâia oară.

Știai că porți în tine mai multe bacterii decât ai crede — aproape tot atâtea celule bacteriene câte celule proprii? Cele mai multe trăiesc în intestin și, departe de a-ți face rău, te ajută la digestie, iar mulțimea lor se numește microbiom.

Știai că bacteriile din intestin îți fabrică vitamine, precum vitamina K și unele vitamine din grupul B? În schimbul adăpostului și al hranei, aceste chiriașe mărunte îți întorc daruri de care corpul are nevoie.

Știai că, dintre toate ființele de pe Pământ, tu ești rudă cu bananele? Împărțim cu ele o parte însemnată din gene, semn că toată viața de pe planetă se trage dintr-un strămoș comun, tare îndepărtat.

Știai că ideea evoluției prin selecție naturală, adusă de Charles Darwin, spune un lucru simplu și adânc: viețuitoarele mai potrivite locului în care trăiesc lasă mai mulți urmași, iar în timp trăsăturile lor se răspândesc? Așa, încet-încet, de-a lungul a mii de generații, se nasc forme noi de viață.

Știai că, în insulele Galápagos, Darwin a observat cinteze cu ciocuri de forme diferite de la o insulă la alta? Fiecare cioc se potrivea altei hrane, iar această mică descoperire l-a purtat spre marea sa idee despre cum se schimbă viețuitoarele.

Știai că aproape toate ființele vii au înlăuntrul lor un „ceas” care bate în ritm de o zi? Acest ceas biologic, numit ritm circadian, îți spune când să-ți fie somn și când să te trezești, chiar și dacă ai sta o vreme fără să vezi lumina soarelui.