Științe

Știai că în intestinul tău trăiesc mii de miliarde de microbi, care formează așa-numitul microbiom intestinal? Aceste bacterii te ajută la digestie, produc anumite vitamine și îți antrenează sistemul de apărare.

Știai că bacteriile din intestin produc pentru corpul nostru vitamine, printre care vitamina K și unele vitamine din grupul B? Practic, în interiorul nostru trăiesc mici „fabrici” care ne ajută să rămânem sănătoși.

Știai că pâinea crește datorită drojdiei, o ciupercă microscopică? Drojdia consumă zahărul din aluat și eliberează dioxid de carbon, iar bulele acestui gaz fac coca să se umfle și pâinea să fie pufoasă.

Știai că fermentația este munca microbilor? Iaurtul, brânza, murăturile, berea și vinul se obțin toate pentru că bacterii sau drojdii transformă zahărul din alimente în alte substanțe, schimbând gustul și păstrând mâncarea.

Știai că iaurtul se face cu ajutorul unor bacterii? Ele transformă zahărul din lapte, numit lactoză, în acid lactic, iar acesta face laptele să se îngroașe și să capete gustul acrișor specific.

Știai că mucegaiul de pe pâine sau de pe fructe este de fapt o ciupercă microscopică? Firișoarele pe care le vezi sunt colonii întregi, iar petele colorate sunt puzderia de spori pe care le răspândește în aer.

Știai că primul antibiotic important, penicilina, a fost descoperit dintr-un mucegai? În 1928, Alexander Fleming a observat că un mucegai numit Penicillium omora bacteriile din jurul lui, iar din el s-a obținut un medicament care a salvat milioane de vieți.

Știai că unele brânzeturi, cum ar fi brânza cu mucegai albastru, își capătă aroma și dungile colorate tocmai datorită unui mucegai adăugat intenționat? Aici ciuperca nu strică mâncarea, ci o face mai gustoasă.

Știai că probioticele sunt bacterii „bune”, vii, pe care le mâncăm ca să ajutăm microbiomul intestinal? Ele se găsesc în iaurt, chefir sau murături și sprijină echilibrul microbilor folositori din interiorul nostru.

Știai că nu toate bacteriile fac rău? Cele mai multe bacterii sunt inofensive sau chiar utile, și doar o mică parte dintre ele, numite bacterii patogene, ne pot îmbolnăvi.

Știai că bacteriile utile de pe piele și din intestin ne apără chiar de microbii dăunători? Ocupând spațiul și consumând hrana, ele nu lasă loc bacteriilor rele să se înmulțească.

Știai că sistemul imunitar este armata din corpul nostru care luptă cu microbii? Globulele albe din sânge caută bacteriile și virusurile străine și le distrug, apărându-ne de boli.

Știai că, după ce ai avut o boală, corpul își „amintește” microbul care a provocat-o? Sistemul imunitar păstrează un fel de memorie și, dacă acel microb revine, îl recunoaște și îl învinge mult mai repede. Pe această memorie se bazează vaccinurile.

Știai că febra este de fapt o armă a corpului împotriva microbilor? Creșterea temperaturii îngreunează înmulțirea multor bacterii și virusuri și ajută sistemul imunitar să lucreze mai bine.

Știai că sterilizarea înseamnă distrugerea completă a tuturor microbilor de pe un obiect? Instrumentele medicale se sterilizează adesea cu abur foarte fierbinte, sub presiune, într-un aparat numit autoclavă.

Știai că pasteurizarea, folosită la lapte și sucuri, a fost inventată de savantul francez Louis Pasteur? Lichidul este încălzit un timp scurt pentru a omorî microbii periculoși, fără să-i strice gustul.

Știai că Louis Pasteur a dovedit că microbii provoacă boli și că nu apar din nimic? Descoperirile lui au dus la ideea de a ne spăla pe mâini și de a fierbe instrumentele, salvând nenumărate vieți.

Știai că spălatul pe mâini cu apă și săpun este una dintre cele mai simple și mai puternice metode de a ne feri de microbi? Săpunul desprinde bacteriile și virusurile de pe piele și le duce cu apa la vale.

Știai că există microbi numiți extremofile, care trăiesc în locuri unde nimic altceva nu ar rezista? Unii se dezvoltă în izvoare fierbinți aproape de temperatura de fierbere, alții în gheața polară, în lacuri sărate sau la mari adâncimi în ocean.

Știai că unii microbi trăiesc în izvoarele termale fierbinți din parcuri precum Yellowstone și dau apei culori spectaculoase, portocalii și verzi? Ei sunt printre puținele ființe care suportă o asemenea căldură.

Știai că pe corpul și în corpul unui om trăiesc aproximativ tot atâtea celule microbiene câte celule proprii avem? Cercetătorii estimează că numărul lor este de ordinul zecilor de mii de miliarde, comparabil cu numărul celulelor din corpul nostru.

Știai că cei mai mulți microbi de pe pielea ta nu îți fac niciun rău? Pielea noastră este acoperită de o mulțime de bacterii inofensive care trăiesc acolo în liniște și fac parte din flora normală a corpului.

Știai că, pe lângă bacterii, mai există un grup uriaș de ființe minuscule numite archee? Ele seamănă la prima vedere cu bacteriile, dar sunt de fapt foarte diferite și multe dintre ele trăiesc în medii extreme, precum lacurile sărate sau izvoarele fierbinți.

Știai că unele archee din stomacul vacilor și al altor animale ajută la digestia ierbii și produc gazul metan? Astfel de microbi minusculi au un rol surprinzător de mare în natură.

Știai că o mare parte din oxigenul pe care îl respirăm este produs de alge microscopice din oceane? Aceste ființe minuscule, numite fitoplancton, folosesc lumina soarelui și eliberează oxigen, la fel ca plantele de pe uscat.

Știai că algele microscopice din apă pot fi atât de multe încât colorează marea în verde, roșu sau albastru? Când se înmulțesc brusc, ele formează așa-numitele „înfloriri” ale apei, vizibile chiar și din satelit.