Științe

Știai că lumina albă a Soarelui este de fapt un amestec de toate culorile? Când trece printr-o prismă de sticlă, ea se desface în spectrul vizibil - roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet - fiindcă fiecare culoare se îndoaie sub un unghi puțin diferit.

Știai că cerul este albastru din cauza unui fenomen numit împrăștiere Rayleigh? Moleculele de aer împrăștie mult mai puternic lumina albastră, cu lungime de undă scurtă, decât pe cea roșie - de aproape zece ori mai mult - așa că bolta se colorează în albastru.

Știai că apusul este roșu tot din cauza împrăștierii luminii? La asfințit, razele Soarelui străbat un strat mult mai gros de atmosferă, iar albastrul este împrăștiat aproape complet în lături, lăsând să ajungă până la ochii noștri mai ales roșul și portocaliul.

Știai că un curcubeu se naște atunci când lumina Soarelui pătrunde în picăturile de ploaie, se îndoaie, se reflectă în interiorul lor și iese descompusă în culori? Fiecare privitor vede, de fapt, propriul său curcubeu, format din alte picături decât cele văzute de omul de lângă el.

Știai că un curcubeu nu are, de fapt, doar șapte culori? El este o trecere continuă și lină de la o nuanță la alta; cele „șapte culori" au fost alese de Isaac Newton, care a adăugat indigoul ca să ajungă la numărul șapte, socotit pe atunci deosebit.

Știai că lumina este cel mai iute lucru din Univers? Ea străbate în vid aproape 300.000 de kilometri într-o singură secundă - adică ar putea da de peste șapte ori ocol Pământului cât ai clipi.

Știai că sunetul este mult mai lent decât lumina? În aer, el se deplasează cu circa 343 de metri pe secundă - de aproape un milion de ori mai încet decât lumina. De aceea vedem fulgerul înainte de a auzi tunetul.

Știai că poți afla cât de departe a lovit un fulger numărând secundele? Fiindcă sunetul face aproape trei secunde ca să străbată un kilometru, dacă numeri secundele dintre fulger și tunet și le împarți la trei, afli distanța până la furtună în kilometri.

Știai că sunetul se aude mult mai iute prin apă și prin metal decât prin aer? În apă merge de peste patru ori mai repede, iar prin oțel de aproape cincisprezece ori mai repede - de aceea, în basme, cei ce lipeau urechea de șină auzeau trenul înainte de a-l zări.

Știai că ecoul nu este altceva decât sunetul întors la noi? Când strigătul lovește un perete de stâncă sau un zid și se reîntoarce, urechea îl aude a doua oară; pentru ca ecoul să fie limpede, obstacolul trebuie să fie la peste șaptesprezece metri depărtare.

Știai că sonarul folosit de corăbii se sprijină pe același principiu ca ecoul? Aparatul trimite un sunet spre adânc, iar după timpul în care acesta se întoarce reflectat de fundul mării sau de un banc de pești, calculează cât de departe se află acestea.

Știai că liliecii și delfinii se orientează prin ecolocație, întocmai ca un sonar viu? Ei scot sunete ascuțite și, ascultând ecoul lor, „văd" cu urechea prada și obstacolele chiar în întunericul deplin al nopții sau al adâncurilor.

Știai că există sunete pe care urechea omului nu le poate auzi? Ultrasunetele, mai înalte de 20.000 de vibrații pe secundă, ne rămân neștiute, deși câinii și liliecii le aud fără greutate; tot ele sunt folosite la ecografia care ne arată pruncul în pântecele mamei.

Știai că există și sunete prea joase pentru urechea noastră? Infrasunetele, sub 20 de vibrații pe secundă, nu se aud, dar elefanții își vorbesc prin ele la depărtări de kilometri, iar balenele le folosesc ca să comunice peste întinderi uriașe de ocean.

Știai că lumina și undele radio sunt, în fond, același lucru? Amândouă sunt unde electromagnetice; deosebirea stă doar în lungimea lor - lumina o vedem cu ochii, iar undele radio, mult mai lungi, ne aduc glasul și muzica la aparatul de radio.

Știai că microundele din cuptor încălzesc mâncarea făcând să vibreze moleculele de apă din ea? Undele acestea scutură apa de miliarde de ori pe secundă, iar frecarea născută astfel se preface în căldură care fierbe bucatele dinăuntru spre afară.

Știai că fibra optică poartă convorbirile și internetul prin lumină? Fire subțiri de sticlă, mai fine decât un fir de păr, țin lumina prizonieră înăuntru prin reflexie totală și o poartă zeci de kilometri, ducând mesajele noastre cu iuțeala luminii.

Știai că vedem culorile datorită unor celule mici din ochi, numite conuri? Retina are trei feluri de conuri, potrivite mai ales pentru roșu, verde și albastru; din amestecul semnalelor lor, creierul zămislește întreaga bogăție de culori pe care o cunoaștem.

Știai că noaptea vedem lumea aproape fără culoare? La lumină slabă lucrează mai ales celulele numite bastonașe, care deosebesc doar clarul de întuneric, nu și culorile - de aceea zicala spune că „noaptea toate pisicile sunt sure".

Știai că există lumină pe care ochiul nostru n-o poate zări? Dincolo de violet se află razele ultraviolete, cele care ne ard pielea la soare, iar dincolo de roșu, razele infraroșii, pe care le simțim ca dogoare de la o sobă sau de la jarul focului.

Știai că unele animale văd lumina ultravioletă, nevăzută de noi? Albinele deslușesc pe petalele florilor desene ascunse, ivite doar în ultraviolet, care le arată drumul spre nectar ca niște tainice săgeți nevăzute de ochiul omenesc.

Știai că laserul este o lumină cu totul deosebită? Spre deosebire de lumina obișnuită, care se împrăștie în toate părțile și cuprinde multe culori, raza laser are o singură culoare și merge într-un fascicul îngust și drept, ce poate ajunge până pe Lună.

Știai că numele „laser" este alcătuit din inițialele unei descrieri englezești a felului în care se naște această lumină - prin amplificarea luminii cu ajutorul emisiei stimulate de radiație? Primul laser adevărat a fost înfăptuit în anul 1960.

Știai că holograma este un chip care pare cu adevărat în trei dimensiuni? Creată cu ajutorul luminii laser, ea păstrează nu doar culoarea, ci și felul în care undele de lumină se întâlnesc, așa încât imaginea își schimbă înfățișarea când o privești din unghiuri diferite.

Știai că unele lucruri strălucesc în întuneric fiindcă păstrează lumina o vreme? Fluorescența luminează doar cât timp este scăldată în lumină, pe când fosforescența - ca la stelele lipite pe tavanul copiilor - soarbe lumina și o dă înapoi încet, lucind și după ce s-a stins becul.

Știai că sunetul își schimbă înălțimea când izvorul lui se apropie sau se depărtează? Din pricina efectului Doppler, sirena unei ambulanțe pare mai ascuțită când vine spre noi și mai groasă când se îndepărtează; același fenomen le arată astronomilor că stelele îndepărtate fug de noi.