Științe

Știai că primul vaccin din istorie s-a născut dintr-o observație a țăranilor? În 1796, medicul englez Edward Jenner a constatat că mulgătoarele care se îmbolnăviseră de variola vacilor, o boală ușoară, nu mai luau variola umană, o boală ucigașă. El a folosit puroi din bube de vaci ca să protejeze un băiat, iar cuvântul „vaccin” vine chiar de la „vacca”, adică vacă în latină.

Știai că variola este singura boală umană eradicată complet de pe fața pământului? După o campanie mondială de vaccinare, ultimul caz apărut natural a fost înregistrat în 1977 în Somalia, iar în 1980 Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial boala dispărută. O boală care ucisese sute de milioane de oameni de-a lungul secolelor a fost învinsă de un ac și un vaccin.

Știai că razele X au fost descoperite din pură curiozitate, iar numele lor spune că nimeni nu le înțelegea? În 1895, fizicianul german Wilhelm Röntgen a observat o strălucire ciudată în laborator și le-a numit „raze X”, unde X înseamnă necunoscut. Prima radiografie din istorie a fost mâna soției sale, pe care se vedeau clar oasele și inelul de pe deget.

Știai că înainte de anestezie operațiile se făceau pe pacienți treji, ținuți cu forța? În 1846, la Spitalul General din Massachusetts, dentistul William Morton a demonstrat public că eterul putea adormi durerea în timpul unei intervenții chirurgicale. Acea zi a schimbat medicina pentru totdeauna, transformând chirurgia dintr-un chin de nesuportat într-un act ce putea fi îndurat în somn.

Știai că mulți medici din secolul al XIX-lea operau fără să se spele pe mâini, iar cel care a cerut igiena a fost luat în râs? Medicul maghiar Ignaz Semmelweis a descoperit prin anii 1847 că spălarea mâinilor cu o soluție clorurată reducea drastic decesele lăuzelor. Ideea lui a fost respinsă la vremea aceea, deși astăzi știm că avea perfectă dreptate.

Știai că primul transplant de inimă reușit la om a fost făcut de un chirurg în Africa de Sud? În decembrie 1967, Christiaan Barnard a transplantat inima unei tinere decedate într-un pacient pe nume Louis Washkansky, la Cape Town. Bolnavul a trăit doar 18 zile, murind de pneumonie din cauza medicamentelor care îi slăbeau apărarea, însă operația a dovedit că era posibil.

Știai că trupul tău respinge un organ transplantat pentru că sistemul imunitar îl vede ca pe un intrus? De aceea pacienții cu transplant trebuie să ia medicamente imunosupresoare toată viața, care liniștesc apărarea organismului. Descoperirea acestor medicamente, precum ciclosporina în anii 1970 și 1980, a fost cea care a transformat transplantul dintr-o încercare disperată într-o operație de rutină.

Știai că structura ADN-ului, molecula care ne poartă instrucțiunile vieții, a fost descrisă abia în 1953? James Watson și Francis Crick au propus modelul faimoasei „duble elice”, dar au folosit crucial imaginile cu raze X făcute de Rosalind Franklin. ADN-ul din fiecare celulă a ta, dacă ar fi întins, ar avea aproape doi metri lungime.

Știai că bacteriile pot deveni rezistente la antibiotice, iar acesta e unul dintre marile pericole ale medicinei de azi? Când folosim antibioticele prea des sau greșit, microbii cei mai puternici supraviețuiesc și se înmulțesc, transmițând rezistența mai departe. Chiar Alexander Fleming a avertizat încă din 1945 că folosirea neglijentă a penicilinei ar putea da naștere unor bacterii de neînvins.

Știai că vaccinul contra poliomielitei a scăpat lumea de o boală care paraliza copii cu miile? În 1955, Jonas Salk a anunțat un vaccin eficient, iar el a refuzat să îl breveteze, spunând că nu poți patenta soarele. Datorită vaccinării, poliomielita a fost aproape eliminată de pe glob, rămânând doar în câteva colțuri de lume.

Știai că transfuziile de sânge au început să funcționeze abia după ce s-au descoperit grupele sangvine? În 1901, medicul austriac Karl Landsteiner a arătat că sângele oamenilor se împarte în grupe, iar amestecarea greșită duce la aglutinare și moarte. Descoperirea grupelor A, B și O i-a adus Premiul Nobel și a făcut posibile transfuziile sigure de astăzi.

Știai că stetoscopul a fost inventat din pudoare? În 1816, medicul francez René Laennec, stânjenit să își lipească urechea de pieptul unei paciente, a rulat o foaie de hârtie într-un tub și a constatat că auzea bătăile inimii mai limpede ca niciodată. Din acea idee simplă s-a născut instrumentul agățat și azi la gâtul fiecărui medic.

Știai că insulina, salvarea milioanelor de diabetici, a fost descoperită abia în 1921 și 1922? Frederick Banting și Charles Best, la Toronto, au izolat hormonul din pancreas și l-au folosit ca să readucă la viață copii aflați în comă diabetică. Înainte de acea descoperire, diabetul zaharat de tip 1 era o condamnare la moarte aproape sigură.

Știai că testul ADN poate identifica un om cu o precizie uluitoare, pentru că fiecare persoană are un cod genetic unic, în afară de gemenii identici? Tehnica „amprentei genetice” a fost pusă la punct de Alec Jeffreys în 1984 și a fost folosită curând în anchete criminale. Astăzi, aceeași metodă ajută la stabilirea paternității și la prinderea făptașilor din urme minuscule.

Știai că vindecarea rănilor este o adevărată operă a corpului, făcută în etape? Mai întâi sângele se încheagă și oprește pierderea, apoi celulele imunitare curăță zona de microbi, după care organismul construiește țesut nou și, în final, formează cicatricea. Tot acest proces uimitor se desfășoară singur, fără ca noi să facem nimic altceva decât să așteptăm.

Știai că anticorpii monoclonali, un tip de medicamente moderne, sunt copii identice ale unei singure apărări a organismului, fabricate în laborator? Metoda de a-i produce a fost descoperită de César Milstein și Georges Köhler în 1975, aducându-le Premiul Nobel. Astăzi ei sunt folosiți împotriva unor cancere și boli grave, țintind cu precizie doar celulele bolnave.

Știai că în corpul unui om trăiesc aproximativ tot atâtea celule bacteriene câte celule umane? Multă vreme s-a repetat că microbii ne-ar depăși de zece ori, dar o reevaluare atentă din 2016 a arătat că raportul este mai degrabă de aproape unu la unu. Cele mai multe dintre aceste bacterii se află în intestinul gros și ne ajută la digestie.

Știai că virusurile nu sunt considerate ființe vii pe deplin? Ele nu au propriul metabolism și nu se pot înmulți singure, ci trebuie neapărat să pătrundă într-o celulă gazdă și să îi folosească mașinăria pentru a face copii. În afara unei celule, un virus este doar un pachet inert de material genetic învelit în proteine.

Știai că penicilina, primul antibiotic din istorie, a fost descoperită întâmplător dintr-un mucegai? În 1928, Alexander Fleming a observat că o cultură de bacterii uitată în laborator fusese curățată în jurul unei pete de mucegai din genul Penicillium. Acea substanță produsă de mucegai a salvat de atunci milioane de vieți.

Știai că multe virusuri sunt uimitor de mici, sub o zecime de micron? Un virus obișnuit poate fi de zeci de ori mai mic decât o bacterie, atât de mic încât nu poate fi văzut la microscopul optic din școală, ci doar la microscopul electronic. De aceea, până în secolul XX, nimeni nu a putut privi direct un virus.

Știai că pâinea, berea și vinul se nasc datorită aceluiași microb, drojdia? Drojdia de bere, Saccharomyces cerevisiae, este o ciupercă microscopică unicelulară care, hrănindu-se cu zaharuri, produce dioxid de carbon și alcool. Bulele de gaz fac aluatul să crească, iar alcoolul dă gustul băuturilor fermentate.

Știai că cel mai numeros tip de virus de pe Pământ atacă bacteriile, nu oamenii? Se numesc bacteriofagi și se estimează că există în jur de zece la puterea treizeci și unu de particule virale pe planetă, mai multe decât toate stelele din universul observabil. În fiecare secundă, în oceane, fagii distrug o parte uriașă din populația de bacterii.

Știai că febra nu este boala în sine, ci o armă a corpului împotriva microbilor? Creierul ridică intenționat temperatura pentru că multe bacterii și virusuri se înmulțesc mai greu la căldură, iar apărarea imunitară lucrează mai eficient. De aceea febra moderată este adesea un semn că organismul se luptă activ.

Știai că iaurtul se face cu ajutorul unor bacterii vii prietenoase? Bacteriile lactice transformă zahărul din lapte, lactoza, în acid lactic, care închegă laptele și îi dă gustul acrișor. Aceleași bacterii benefice fac parte din familia probioticelor, microbi care ajută echilibrul florei intestinale.

Știai că spălatul pe mâini cu apă și săpun este una dintre cele mai puternice arme împotriva bolilor? Săpunul nu omoară toți microbii, ci le desface învelișul gras și îi desprinde de pe piele, astfel încât apa să îi ia cu ea. Ideea că medicii trebuie să se spele pe mâini a fost impusă abia în secolul XIX, de Ignaz Semmelweis.

Știai că unele bacterii pot supraviețui în locuri unde nimic altceva nu ar rezista? Există microbi numiți extremofili care trăiesc în izvoare fierbinți aproape de temperatura fierberii, în ape foarte sărate sau în roci adânci, fără lumină. O enzimă dintr-o astfel de bacterie a făcut posibile testele moderne de tip PCR.

Știai că virusurile își schimbă mereu înfățișarea, de aceea vaccinul antigripal se reface în fiecare an? Virusul gripal își modifică proteinele de la suprafață prin mici mutații, așa că apărarea de anul trecut nu îl mai recunoaște la fel de bine. Specialiștii urmăresc tulpinile care circulă și ajustează compoziția vaccinului sezon de sezon.

Știai că cele mai multe bacterii din lume nu ne fac niciun rău, iar multe ne sunt de folos? Doar o mică parte dintre speciile de bacterii provoacă boli la om, în timp ce nenumărate altele descompun frunzele căzute, îmbogățesc solul sau fixează azotul din aer pentru plante. Fără ele, ciclurile vieții pe Pământ s-ar opri.

Știai că antibioticele nu au niciun efect asupra răcelilor și a gripei? Ele acționează doar asupra bacteriilor, iar răceala și gripa sunt provocate de virusuri, care au o cu totul altă structură. Folosirea antibioticelor fără rost nu grăbește vindecarea, dar ajută bacteriile să devină rezistente, o problemă serioasă a medicinei de azi.

Știai că prima vaccinare din istorie a pornit de la observația unei boli a vacilor? La sfârșitul secolului XVIII, medicul Edward Jenner a remarcat că mulgătoarele care făcuseră variola vacilor, o formă ușoară, nu se îmbolnăveau de variola umană, mult mai gravă. Chiar cuvântul vaccin vine din latinescul vacca, adică vacă.