Tradiții / Gastronomie

Maslențița este o săptămână de sărbătoare dinaintea Postului Mare, în care oamenii mănâncă în cantități mari clătite cu unt și smântână, organizează jocuri, concursuri și ard o păpușă de paie (simbol al iernii). Ritualul slavic precreștin celebrează sfârșitul iernii și venirea primăverii prin veselie colectivă și abundență alimentară. În ultima zi (Duminica Iertării), rudele și prietenii își cer iertare unii altora înainte de începerea postului.

În unele regiuni din Rusia rurală, pe 2 februarie (Întâmpinarea Domnului) există credința populară că ursul iese din bârlog și, dacă vede umbra sa, se întoarce și iarna mai durează șase săptămâni, iar dacă nu o vede, primăvara vine mai repede. Obiceiul, paralel cu cel al marmotei din Europa Centrală, reflectă observația ancestrală a comportamentului animal ca predictor meteorologic. În unele sate se organizau procesiuni mascate cu un om costumat în urs.

În Rusia, sub bradul împodobit numit iolka, Moș Gerilă, Ded Moroz, sosește în noaptea de Anul Nou împreună cu nepoata sa Sneguročka, Fetița de Zăpadă, aducând daruri copiilor la lumina brazilor.

În Rusia, la nuntă răsună strigătul vesel „Gorko!”, adică „E amar!”. Auzindu-l, mirii trebuie să se sărute lung, ca să „îndulcească” vinul din pahare; iar oaspeții numără cu glas tare, cât ține sărutul, atâția ani buni de căsnicie le urează.

Maslenița, vesela sărbătoare rusească a sfârșitului de iarnă, se ține cu teancuri de clătite aurii, rotunde ca soarele pe care îl așteaptă cu drag. O săptămână întreagă se mănâncă blini cu miere și smântână, chemând primăvara să vină mai repede.

Samovarul rusesc, cu jarul care mocnește la mijloc, ține apa fierbinte ceasuri întregi pentru masa lungă a familiei. Deasupra stă ceainicul cu esență tare de ceai, din care fiecare își toarnă puțin și adaugă apă după gust, în timp ce se servesc gemuri, miere și zahăr.

Plovul rusesc (derivat din pilaf-ul asiatic) este un preparat consistent din orez fiert cu carne de miel sau vită, morcovi, ceapă, usturoi și condimente orientale ca chimenul și coriandrul. Carnea și legumele se călesc întâi, după care orezul se adaugă și se fierbe în bulion, absorbind toate aromele. Este un preparat festiv, prezent la nunți și adunări familiale, cu rădăcini în bucătăria central-asiatică adusă în Rusia prin conexiunile comerciale istorice.

Pelmeni sunt găluște mici umplute cu carne, fierte în clocot și servite cu unt ori smântână. Se făceau în cantități mari și se lăsau la ger, ca o rezervă a serilor lungi.

Blinii sunt clătite subțiri rusești, servite cu smântână, dulceață sau icre. La Maslenița se coc cu zecile, aurii ca soarele așteptat după iarnă.

Bœuf Stroganoff înăbușă fâșii fragede de carne într-un sos cremos cu ceapă și ciuperci. Se toarnă peste tăiței ori piure, o mâncare boierească devenită gustare de suflet.

Salata Olivier amestecă cartofi, mazăre, murături și carne, legate cu maioneză cremoasă. E nelipsită de la mesele de sărbătoare, mai ales în noaptea dintre ani.

Borșul rusesc este roșu ca sfecla din care se naște, gros de legume și carne, adus la masă cu o lingură de smântână deasupra. E căldura iernii adunată într-un castron.