Oameni

Știai că Fleming însuși nu a crezut, ani la rând, că penicilina va putea vindeca oameni? O socotea mai degrabă o unealtă de laborator, bună pentru a curăța culturile de bacterii nedorite. Abia mai târziu, doi cercetători de la Oxford, Howard Florey și Ernst Chain, au izbutit să o transforme într-un leac adevărat, iar toți trei au împărțit apoi Premiul Nobel.

Știai că Edward Jenner era pasionat de păsări și că a fost primul care a descris obiceiul cucului de a-și împinge frații vitregi afară din cuib? Pentru această observație a fost primit în renumita Societate Regală din Londra, cu ani înainte de a-și dobândi faima prin vaccin. Așadar, lumea știința l-a cinstit mai întâi ca naturalist, și abia apoi ca binefăcător al omenirii.

Știai că matematicianul Paul Erdős nu a avut o casă și nici o slujbă statornică, ci și-a petrecut viața călătorind cu o valiză de la un coleg la altul pentru a rezolva probleme împreună? Numea copiii „epsiloni”, muzica „zgomot” și obișnuia să apară la ușa cuiva anunțând că „mintea lui e deschisă”.

Știai că inventatorul Nikola Tesla avea o adevărată obsesie pentru cifra trei și evita numerele care nu se împărțeau la ea? Înainte de a intra într-o clădire, ocolea uneori cvartalul de trei ori, iar la masă cerea un teanc de șervete pe care le număra cu grijă.

Știai că savantul Isaac Newton, atât de absorbit de calcule, a uitat odată complet să mănânce, iar pisica i-ar fi mâncat prânzul lăsat pe masă? În anii tulburi de studiu obsesiv, se povestește că uneori rămânea zile întregi în cameră, mâncând puțin și dormind și mai puțin.

Știai că Albert Einstein a picat, la șaisprezece ani, examenul general de admitere la Politehnica din Zürich, deși strălucise la matematică și fizică? A fost sfătuit să mai facă un an de liceu într-un orășel elvețian, iar apoi a intrat. Ideea că „a fost slab la matematică” este însă un mit — el a stăpânit-o de mic.

Știai că Isaac Newton a fost scos din școală de mama sa ca să se ocupe de gospodărie și de oi, meserie la care s-a dovedit atât de neglijent și distrat încât familia a renunțat? Un unchi și un dascăl au insistat să fie lăsat să-și continue învățătura — și așa a ajuns la Cambridge, apoi la legile care poartă azi numele lui.

Știai că matematicianul Paul Erdős și-a lăsat aproape toată averea sub formă de premii pentru cei care rezolvau problemele pe care le propunea? Om fără casă și fără avere strânsă, el oferea sume de la câțiva dolari la mii, în funcție de greutatea problemei. Unele dintre aceste premii sunt onorate și azi, mult după moartea lui.

Suntem făcuți din materie stelară.

Știu că sunt muritor și trecător; dar când urmăresc mișcarea deasă a stelelor, nu mai ating pământul cu picioarele.

[Universul] este scris în limba matematicii, iar literele sale sunt triunghiuri, cercuri și alte figuri geometrice, fără de care e cu neputință să înțelegi un singur cuvânt din el.

Nu uita să privești în sus, spre stele, și nu în jos, la picioarele tale. Încearcă să înțelegi ce vezi și minunează-te de ce există universul. Fii curios.

Pământul este leagănul omenirii, dar nu poți rămâne veșnic în leagăn.

Ca să faci o plăcintă cu mere de la zero, trebuie mai întâi să inventezi universul.

Soarele, cu toate acele planete care se rotesc în jurul lui și depind de el, poate încă să coacă un ciorchine de struguri, ca și cum nu ar avea nimic altceva de făcut în univers.

Suntem făcuți din materia stelelor.

Undeva, ceva incredibil așteaptă să fie cunoscut.

Cosmosul este tot ceea ce este, tot ceea ce a fost și tot ceea ce va fi vreodată.

Astronomia este de folos pentru că ne înalță deasupra noastră; este de folos pentru că este măreață.