Oameni

Știai că Ada Lovelace, considerată prima programatoare din istorie, era fiica poetului Lord Byron? Mama ei, temându-se că va moșteni firea nestatornică a tatălui, a împins-o dinadins spre matematică — iar Ada a numit felul ei de a gândi „știință poetică”.

Știai că notele scrise de Ada Lovelace pe marginea unui articol despre mașina lui Charles Babbage erau de trei ori mai lungi decât textul original? În ele a descris cum ar putea o mașină să prelucreze nu doar numere, ci și simboluri — intuind, cu un secol înainte, ideea de calculator de uz general.

Știai că Hipatia din Alexandria preda filozofie și matematică într-o vreme în care femeile rareori apucau catedra? Elevii veneau de departe s-o asculte, iar unul dintre ei, episcopul Synesios din Cirene, i-a scris scrisori pline de admirație care s-au păstrat până azi.

Știai că lui Hipatia i se atribuie perfecționarea unor instrumente științifice, printre care astrolabul și un aparat pentru măsurarea densității lichidelor? Informațiile ne vin mai ales din scrisorile discipolului ei Synesios, căci scrierile ei proprii s-au pierdut aproape în întregime.

Știai că Regina Maria a României a mers ea însăși la Conferința de Pace de la Paris, în 1919, ca să pledeze pentru granițele țării? Farmecul și prezența ei au făcut senzație, iar presa franceză o urmărea ca pe o vedetă — un rol neobișnuit pentru o regină în acele vremuri.

Știai că Regina Maria a cerut, prin testament, ca inima ei să fie păstrată separat, într-o casetă, la Balcic, pe malul Mării Negre, locul pe care îl iubea cel mai mult? După schimbările de granițe și de regim, inima ei a fost mutată de mai multe ori, ajungând în cele din urmă la Castelul Bran.

Știai că nota perfectă a Nadiei Comăneci de la Montreal 1976 a apărut pe tabelă ca „1,00”? Aparatele electronice ale competiției nu fuseseră programate să afișeze vreodată un 10, fiindcă nimeni nu crezuse că un asemenea scor era omenește posibil la gimnastică. Publicul a rămas o clipă nedumerit, apoi a înțeles minunea.

Știai că Nadia Comăneci a fugit din România comunistă în noiembrie 1989, cu doar câteva săptămâni înainte de căderea regimului? A traversat noaptea, pe jos, granița spre Ungaria, printr-o zonă mlăștinoasă, alături de un mic grup, riscând totul pentru libertate.

Știai că Pelé a fost declarat oficial „comoară națională” de guvernul brazilian, tocmai ca să fie împiedicat transferul lui la vreun club european? În anii lui de glorie, cluburi din Europa jinduiau după el, dar Brazilia și-a păzit fiul cu decret.

Știai că numele adevărat al lui Pelé era Edson Arantes do Nascimento, botezat astfel în cinstea lui Thomas Edison? Porecla „Pelé” i-a fost pusă de copii la școală și, spunea el însuși, nu i-a plăcut la început, ba chiar se lua la bătaie cu cei care o rosteau.

Știai că Muhammad Ali și-a aruncat, după unele mărturii ale sale, medalia olimpică de aur de la Roma 1960 într-un râu, revoltat că, deși campion, i se refuzase servirea într-un local din cauza culorii pielii? Povestea a fost mai târziu pusă la îndoială chiar de apropiați, iar în 1996 a primit o medalie de înlocuire.

Știai că Muhammad Ali s-a apucat de box la doar doisprezece ani dintr-un motiv mărunt? I se furase bicicleta nouă și, plângând, a spus unui polițist că vrea „să-l bată” pe hoț. Polițistul, care antrena boxeri, i-a răspuns că mai întâi trebuie să învețe să se lupte, și l-a luat în sală.

Știai că, în timpul „luptei junglei” de la Kinshasa în 1974, Ali a inventat tactica pe care a numit-o „rope-a-dope”? S-a lăsat pe frânghiile ringului, primind loviturile lui George Foreman pe brațe și trunchi, lăsându-l pe adversar să obosească, apoi l-a doborât în repriza a opta.

Știai că, la Jocurile Olimpice de la Berlin 1936, Jesse Owens a fost ajutat de un sportiv german chiar în proba de săritură în lungime? Rivalul său Luz Long i-a dat un sfat prietenesc după ce Owens ratase două sărituri, iar cei doi au rămas prieteni prin scrisori până la moartea neamțului în război.

Știai că Jesse Owens, întors acasă cu patru medalii de aur de la Berlin, a fost nevoit să intre pe ușa de serviciu la propria recepție de onoare de la hotelul Waldorf-Astoria din New York? În America segregată a acelor ani, gloria olimpică nu-l scutea de umilințele rasiale de zi cu zi.

Știai că, pentru a-și câștiga existența după glorie, Jesse Owens s-a întrecut în curse contra unor cai de curse și mașini? Spunea, cu amărăciune și demnitate deopotrivă, că medaliile de aur nu se puteau mânca și că un om trebuie totuși să trăiască.

Știai că Ilie Năstase a fost primul jucător care a ocupat locul întâi în clasamentul ATP, la introducerea acestuia în 1973? Firea lui zburdalnică și năzbâtiile de pe teren i-au adus porecla afectuoasă „Nasty”, un joc de cuvinte pe numele său.

Știai că Ilie Năstase a publicat de-a lungul vieții și romane, nu doar rachete și trofee? Pasionat de scris, a semnat câteva cărți de ficțiune, dovadă că energia lui neastâmpărată nu s-a oprit la marginea terenului de tenis.

Știai că Gheorghe Hagi era numit „Maradona din Carpați”, o poreclă pe care presa internațională i-a dat-o pentru stângul său fermecat și viziunea de joc? El însuși spunea, cu modestie, că prefera să fie doar Hagi, românul din Săcele.

Știai că, la Cupa Mondială din 1994, Gheorghe Hagi a marcat împotriva Columbiei un gol de la o distanță uluitoare, lobându-l pe portar de la aproape treizeci și cinci de metri? Mulți s-au întrebat mult timp dacă a fost șut sau centrare, iar Hagi a lăsat, șiret, misterul nedezlegat.

Știai că Nadia Comăneci avea doar paisprezece ani când a uluit lumea la Montreal și că antrenorul ei, Béla Károlyi, o descoperise ca o fetiță care se dădea de-a tumba în curtea grădiniței? Legenda spune că a găsit-o pe ea și pe o prietenă rotindu-se în roți laterale și le-a întrebat pe loc cine sunt.

Știai că Albert Einstein a fost invitat, în 1952, să devină al doilea președinte al Israelului, după moartea lui Chaim Weizmann? A refuzat cu blândețe, spunând că îi lipsesc atât aptitudinea naturală, cât și experiența de a lucra cu oamenii și de a îndeplini funcții oficiale. Se considera un om al ecuațiilor, nu al protocolului.

Știai că Winston Churchill a fost un pictor pasionat, care s-a apucat de vopsele abia la vârsta de patruzeci de ani, într-un moment greu al vieții, după eșecul campaniei de la Gallipoli? A lăsat în urmă peste cinci sute de tablouri, semnate uneori sub pseudonim, iar pictura o numea „prietena curajoasă” care i-a alungat descurajarea.

Știai că Charlie Chaplin a participat, sub un nume oarecare, la un concurs de imitatori ai lui Charlie Chaplin și nu a câștigat? Povestea a circulat mult, atribuită chiar lui, dar nu există o sursă documentară solidă care să o confirme; rămâne o anecdotă savuroasă, dar neverificabilă.

Știai că Mahatma Gandhi purta o corespondență și admirație reciprocă cu scriitorul Lev Tolstoi în ultimii ani ai vieții acestuia? Din acele scrisori s-a născut ideea „Fermei Tolstoi”, comunitatea pe care Gandhi a întemeiat-o în Africa de Sud, unde a experimentat viața simplă și rezistența nonviolentă.

Știai că Nelson Mandela, în lunga sa detenție de pe insula Robben, a cultivat o mică grădină de legume pe acoperișul închisorii, într-o zonă de gunoaie? Îngrijirea răsadurilor devenise pentru el o metaforă a răbdării și a speranței, iar roșiile și ardeii îi împărțea uneori chiar cu gardienii.

Știai că Walt Disney a fost concediat de la un ziar din Missouri de către un redactor care i-a spus că îi lipsește imaginația și că nu are idei bune? Cu ani mai târziu, acea lipsă de imaginație avea să dea naștere unuia dintre cele mai fabuloase imperii ale închipuirii din istorie.

Știai că Martin Luther King Jr. a fost înjunghiat în piept în anul 1958, la o sesiune de autografe într-un magazin din Harlem, de o femeie tulburată psihic? Lama a trecut la un fir de păr de aortă, iar medicul i-a spus că, dacă ar fi strănutat, ar fi murit. King a amintit adesea de acea zi în ultimele sale discursuri.

Știai că Einstein, la autopsia din 1955, a rămas fără creier în sensul propriu al cuvântului? Patologul Thomas Harvey i-a păstrat creierul fără o autorizație clară, l-a tăiat în peste două sute de bucăți și l-a purtat cu el decenii întregi, sperând să descopere secretul geniului.

Știai că Winston Churchill a scăpat ca prizonier de război în timpul Războiului Burilor, la doar douăzeci și cinci de ani, evadând peste zidul unei tabere din Pretoria și parcurgând sute de kilometri ascuns într-un vagon de cărbuni? Peste capul lui fusese pusă o recompensă, iar isprava l-a făcut celebru în Anglia încă înainte de politică.