Oameni

Știai că Iulius Cezar a reformat calendarul și a dat anului forma pe care o folosim, în mare, până azi? Anul dinaintea acestei îndreptări a fost atât de lung, cu luni adăugate pentru a pune ordine, încât a fost numit „anul confuziei”. Din reforma lui ne-a rămas și numele lunii iulie, botezată chiar după el.

Știai că Elisabeta I nu s-a măritat niciodată și spunea că e căsătorită cu regatul ei? Pretendenți i-au fost aduși din toată Europa, dar ea a jucat ani la rând jocul logodnelor fără a se lega vreodată. „Fecioara regină”, cum a rămas cunoscută, a preferat să domnească singură decât să împartă puterea cu un soț.

Știai că Henri Coandă a studiat mai întâi artele, nu ingineria? Ca băiat, îl fascinau formele și mișcarea, iar sculptorul Auguste Rodin i-a devenit un fel de mentor la Paris. Fiica lui Rodin, Judith Cladel, l-a apropiat de cercurile artistice, iar Coandă și-a păstrat toată viața o privire de artist asupra formelor aerodinamice.

Știai că George Enescu putea cânta din memorie partituri întregi, până la ultima notă? Compozitorul Maurice Ravel l-a pus la încercare, arătându-i o sonată abia scrisă; Enescu a reprodus-o apoi la pian aproape fără greșeală, doar din amintirea unei singure lecturi. Această memorie fenomenală i-a uimit pe muzicienii Parisului.

Știai că Enescu a fost profesorul unuia dintre cei mai mari violoniști ai secolului? Yehudi Menuhin, copil-minune american, i-a devenit elev și l-a considerat toată viața un al doilea părinte spiritual. Menuhin spunea că Enescu i-a dăruit nu doar tehnica, ci și o înțelegere adâncă a muzicii ca trăire lăuntrică.

Știai că Constantin Brâncuși a mers pe jos, cale de mii de kilometri, până la Paris? Tânărul sculptor și-a făcut o bună parte din drum pe jos, prin Europa, spre orașul care avea să-l consacre. Simplitatea aceasta aspră, de om obișnuit cu drumul lung, i-a rămas în felul de a fi și în operă.

Știai că Brâncuși a refuzat să lucreze în atelierul lui Rodin? Marele sculptor francez i-a oferit un loc printre ucenicii săi, o cinste imensă, dar Brâncuși a plecat spunând că „la umbra copacilor mari nu crește nimic”. A ales sărăcia și singurătatea propriului drum, ca să nu-și piardă glasul.

Știai că Brâncuși gătea pentru prietenii lui într-un cuptor pe care și-l construise singur în atelier? Îi plăceau mesele lungi, vinul și mâncarea gătită de mâna lui, adesea rețete oltenești. Atelierul din Paris mirosea deopotrivă a piatră, a lemn și a fripturi, iar oaspeții spuneau că era gazdă caldă și glumeață.

Știai că Aurel Vlaicu și-a construit primul avion pornind de la un planor pe care îl încercase acasă, în Binținți? Înainte de aeroplanele care aveau să-l facă celebru, tânărul inginer experimentase cu modele și cu un planor purtat de vânt pe dealurile satului natal. Din acea joacă serioasă s-a născut pasiunea zborului.

Știai că Aurel Vlaicu a fost sărbătorit ca un erou la marea adunare de la Blaj din 1911? A survolat mulțimea de zeci de mii de oameni adunați și, spre uimirea tuturor, a aruncat din avion spice de grâu și flori peste privitori. Pentru mulți țărani era prima oară când vedeau un om zburând.

Știai că Traian Vuia a fost mai întâi doctor în drept, nu inginer? Și-a luat doctoratul în științe juridice la Budapesta, dar l-a lăsat deoparte pentru pasiunea zborului. A plecat la Paris cu un proiect de aparat de zburat și a bătut la ușile academiilor, care i-au respins inițial ideile ca fanteziste.

Știai că aparatul lui Traian Vuia a fost primul din lume care s-a ridicat de la sol folosind doar puterea propriului motor, fără pantă, catapultă sau vânt? La 18 martie 1906, lângă Paris, „Vuia I” s-a desprins câțiva metri de pământ prin forțe proprii. Ziarele franceze au scris atunci despre „omul-pasăre”.

Știai că Mihai Eminescu a fost o vreme sufleur și copist într-o trupă de teatru ambulantă? În tinerețe a colindat orașele cu actorii, făcând de toate în culise, ca să fie aproape de scenă și de cărți. Această viață de pribeag i-a hrănit dragostea de limbă și de folclorul cules pe drumuri.

Știai că Eminescu a lucrat ani buni ca bibliotecar și apoi revizor școlar? La Iași a fost director al Bibliotecii Centrale, iar mai târziu a colindat județele Iași și Vaslui inspectând școli. Contactul cu învățătorii și cu satele i-a întărit convingerile despre limbă și despre nevoia de carte în popor.

Știai că Nicolae Paulescu a descoperit un extract din pancreas care scădea glicemia, pe care l-a numit „pancreină”? A publicat rezultatele în 1921, cu puțin înainte ca insulina să fie izolată în Canada. Multă vreme meritul său a rămas în umbră, deși cercetările sale asupra rolului pancreasului în diabet fuseseră temeinice.

Știai că Nicolae Paulescu a fost și un fiziolog de anvergură, autor al unui vast tratat despre viață și organism? Pe lângă cercetarea despre pancreas, a scris pagini întregi de fiziologie și filozofie a naturii, încercând să lege știința de o viziune asupra lumii. Era un spirit sistematic, care voia să cuprindă totul într-o ordine.

Știai că Emil Racoviță a fost naturalistul primei expediții care a iernat dincolo de Cercul Polar de Sud? Ca membru al expediției belgiene „Belgica”, la sfârșitul secolului al XIX-lea, a rămas prins cu vasul în gheața Antarcticii o iarnă întreagă. A adunat acolo mii de probe de plante și animale, în condiții de frig și întuneric cumplite.

Știai că Emil Racoviță a întemeiat o știință cu totul nouă, biospeologia, adică studiul viețuitoarelor din peșteri? Coborând în adâncuri fără lumină, a cercetat făpturi mărunte adaptate la beznă, oarbe și palide. A creat la Cluj primul institut de speologie din lume, deschizând un drum pe care nimeni nu mai mersese.

Știai că, la 12 ani, George Enescu a devenit unul dintre cei mai tineri absolvenți ai Conservatorului din Viena? Fusese primit acolo copil, printre puținii care intrau la o vârstă atât de fragedă, alături de nume mari ale muzicii. Când a plecat spre Paris, ducea deja cu el faima unui copil-minune al viorii.

Știai că Marie Curie a rămas singura persoană din istorie care a primit Premiul Nobel în două științe diferite — Fizică în 1903 și Chimie în 1911? Fiica ei, Irène, avea să câștige și ea, ani mai târziu, tot un Nobel în Chimie, împreună cu soțul ei.

Știai că manuscrisele și caietele de laborator ale Mariei Curie sunt și astăzi atât de radioactive încât se păstrează în cutii căptușite cu plumb, la Biblioteca Națională a Franței? Cine vrea să le consulte trebuie să semneze o declarație de asumare a riscului și să poarte echipament de protecție.

Știai că, în Primul Război Mondial, Marie Curie a echipat mașini cu aparate radiologice mobile — supranumite „les petites Curie” — și le-a condus ea însăși pe front, ca să ajute chirurgii să vadă gloanțele și oasele rupte ale soldaților? A învățat chiar să șofeze și noțiuni de mecanică pentru asta.

Știai că Florence Nightingale a fost și o pionieră a graficii statistice? A inventat un tip de diagramă circulară — „rose diagram” — prin care a arătat comandanților că mai mulți soldați mureau din cauza bolilor și a igienei precare decât din răni de luptă. Datele desenate au fost mai convingătoare decât orice discurs.

Știai că porecla Florencei Nightingale, „Doamna cu lampa”, vine dintr-un obicei real? În spitalul de la Scutari, făcea rondul singură noaptea, cu o lampă în mână, printre paturile soldaților răniți. Soldații povesteau că îi sărutau umbra pe perete când trecea.

Știai că Ioana d’Arc avea abia șaptesprezece ani când a condus armata franceză la ridicarea asediului de la Orléans? Nu știa nici să scrie, nici să citească, iar scrisorile ei erau dictate — la sfârșit își punea doar semnătura, învățată cu greu.

Știai că, la aproape cinci secole după ce a fost arsă pe rug ca eretică, Biserica Catolică a canonizat-o pe Ioana d’Arc? A fost declarată sfântă în 1920, iar același tribunal care condamnase-o fusese deja anulat printr-un proces de reabilitare în 1456.

Știai că, deși o închipuim adesea egipteancă, Cleopatra provenea dintr-o dinastie grecească — Ptolemeii — urmașă a unui general al lui Alexandru cel Mare? Se spune că a fost cea dintâi din familia sa, după aproape trei sute de ani de domnie, care a învățat limba egipteană.

Știai că Cleopatra a trăit mai aproape în timp de aterizarea omului pe Lună decât de construirea Marii Piramide din Giza? Piramida era deja veche de peste două milenii și jumătate pe vremea ei — o antichitate chiar și pentru egiptenii pe care îi conducea.

Știai că Amelia Earhart și-a plătit primele lecții de zbor lucrând cu ora — ca stenografă, șoferiță și fotograf — și că profesoara ei de pilotaj era tot o femeie, Neta Snook? Ca să-și cumpere primul avion, un mic biplan galben pe care l-a botezat „Canarul”, a strâns bani cu firimitura.

Știai că Amelia Earhart și-a tăiat părul scurt și și-a purtat noua geacă de piele câteva nopți dormind în ea, ca să nu pară prea nouă printre aviatorii cu experiență? Ținea mult să nu fie privită ca o novice care tocmai și-a cumpărat echipamentul.