Tradiții / Gastronomie

Fasching este un carnaval tradițional celebrat în perioada premergătoare Postului Mare, cu parade, costume extravagante și petreceri publice. Originile sale se pierd în ritualurile medievale de alungare a spiritelor rele ale iernii. Cel mai spectaculos se ține la München și Köln, unde mii de oameni îmbrăcați în costume defilează pe străzi.

Schützenfest este un festival tradițional al asociațiilor de trăgători (Schützenverein), practicat în numeroase orașe germane, mai ales la Hanovra și în nordul țării. Competiția centrală constă în împușcarea unui vultur de lemn de pe un stâlp înalt, câștigătorul devenind Rege al Trăgătorilor pentru un an. Tradiția datează din Evul Mediu, când breslele de trăgători apărau cetățile.

În noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, comunitățile germane aprind focuri mari și organizează petreceri pentru a celebra venirea primăverii și a alunga vrăjitoarele și spiritele rele. Tradiția precreștină a fost ulterior asimilată cultului creștin al Sfintei Walburga. În Harz, localnicii se costumează în vrăjitoare și se adună pe vârful muntelui Brocken.

Celebrul festival bavarez de bere se ține anual la München, timp de aproximativ două săptămâni, la sfârșitul lunii septembrie și începutul lui octombrie. A început în 1810 ca o celebrare a nunții prințului moștenitor Ludwig cu Therese von Sachsen-Hildburghausen. Astăzi reunește milioane de vizitatori îmbrăcați în costume tradiționale bavareze (Dirndl și Lederhosen), care savurează bere locală în corturi uriașe.

În ziua de 1 mai, comunitățile bavareze și austriece ridică împreună un stâlp înalt de brad decorat cu panglici colorate și simboluri ale meșteșugurilor locale. Ritualul marchează venirea primăverii și solidaritatea comunității, iar ridicarea stâlpului implică forță colectivă și tehnici tradiționale transmise din generație în generație. În unele zone, tinerii din satele vecine încearcă să fure stâlpul înainte de ridicare, născându-se astfel o competiție prietenoasă.

În Germania se ține „Polterabend”, petrecerea din ajunul nunții, la care oaspeții sparg farfurii și vase de lut la ușa mirilor. Cioburile aduc noroc, iar cei doi trebuie apoi să le adune împreună, primă lecție că, la bine și la greu, casa se ține curată numai umăr la umăr.

Erntedankfest, sărbătoarea germană a recoltei, împodobește bisericile cu snopi de grâu, fructe și legume de toamnă. Se împletește o coroană din spice, purtată în procesiune, ca semn de mulțumire pentru pâinea de peste an.

Fasnacht este carnavalul tradițional din ținuturile germane și elvețiene, cu măști sculptate în lemn și costume vechi menite să alunge iarna și duhurile ei. Alaiurile zgomotoase și veselia lor vestesc apropierea primăverii și izgonirea frigului.

Carnavalul de la Köln, în Germania, izbucnește cu strigătul vesel al mulțimii costumate, cu parade uriașe și cântece cântate laolaltă pe străzi. Zilele „nebune” dinaintea postului adună întreg orașul într-o veselie caldă și primitoare.

Sauerbraten este friptura națională germană, o bucată de vită (sau vânat) marinată între 3 și 10 zile în oțet, vin roșu, ceapă, dafin și boabe de piper, apoi rumenită și înăbușită lent. Sosul rezultat, îngroșat tradițional cu turtă dulce (Lebkuchen) sau biscuiți de turtă dulce, capătă un gust caracteristic dulce-acrișor. Se servește cu Spätzle, cartofi sau varză roșie și reprezintă preparatul de duminică al bucătăriei casnice germane, cu variații regionale în Renania, Bavaria și Silezia.

Kringel (sau Kranzkuchen) este o coroană dulce de aluat dospit, răsucită sau împletită, decorată cu migdale, zahăr perlat și adesea umplută cu unt de scorțișoară sau marțipan. Este un preparat tradițional al regiunilor nordice germane și al Scandinaviei, consumat la Crăciun și Paște. Forma sa circulară simbolizează veșnicia și bunăstarea.

Spätzle sunt tăițeii mici de casă preparați dintr-un aluat moale de făină, ouă și apă sau lapte, trecut printr-o presă sau răzătoare specială direct în apă clocotită. Sunt specifici regiunii Swabia (Baden-Württemberg și Bavaria) și constituie o garnitură clasică pentru tocănițe și fripturi cu sos. Varianta Käsespätzle (cu brânză și ceapă caramelizată) este un fel principal vegetarian îndrăgit.

Cârnați proaspeți de porc, rumeniți pe grătar până plesnesc și capătă o crustă aurie. Bratwurst se mănâncă într-o chiflă cu muștar, la târguri și sărbători, cu miros de fum și veselie.

Varză murată fermentată încet, gătită cu boabe de ienibahar și uneori cu slănină, cu un gust acrișor și îmbietor. Sauerkraut însoțește de veacuri cârnații și carnea de porc pe mesele germane.

Covrig împletit cu o crustă maronie și lucioasă, presărat cu sare grunjoasă și moale înăuntru. Brezel-ul german se rupe cu mâna și e nelipsit din berăriile și piețele Bavariei.

Tort cu straturi de blat de ciocolată, frișcă, vișine și un strop de rachiu de vișine, îmbrăcat în fulgi de ciocolată. Schwarzwälder Kirschtorte, tortul Pădurii Negre, e o încântare festivă a cofetăriilor germane.

Tortul Pădurea Neagră stivuiește blaturi de ciocolată însiropate cu vișinată, frișcă albă ca zăpada și vișine acrișoare. Presărat cu răzătură de ciocolată, e o sărbătoare în fiecare felie, o îmbrățișare între dulce și acru.

Pumpernickel-ul, negru și dens ca pământul reavăn, se coace ceasuri întregi la foc molcom din secară integrală. Are un gust ușor dulceag și pământiu, o pâine care ține de foame și de suflet.

Pretzelul, împletit și copt până capătă o coajă castanie și lucioasă, presărat cu sare grunjoasă, e moale înăuntru și ușor sărat. Cald din colțul străzii, e gustarea plimbărilor de iarnă.

Șnițel de carne de porc bătut subțire, dat prin pesmet și prăjit auriu, servit adesea cu cartofi și salată. Schnitzelul german e mâncarea de duminică simplă și îndrăgită de la mic la mare.