Oameni

Dupa o experienta mistica in decembrie 1273, Toma de Aquino a incetat complet sa mai scrie sau sa dicteze, declarand ca tot ceea ce a scris i se pare paie. A murit la cateva luni distanta, in martie 1274, lasand Summa Theologiae nefinalizata.

Blaise Pascal s-a nascut pe 19 iunie 1623 la Clermont-Ferrand, Franta, si a dat dovada inca din copilarie a unui talent matematic exceptional, redescoperind singur teoreme geometrice la varsta de doisprezece ani. A contribuit fundamental la teoria probabilitatilor, a enuntat principiul care ii poarta numele in fizica fluidelor si a construit una dintre primele masini de calculat mecanice. O experienta mistica profunda in noaptea de 23 noiembrie 1654 l-a transformat intr-un apologet crestin fervent, determinandu-l sa se retraga in cercurile janseniste de la Port-Royal. A murit la 19 august 1662, la numai 39 de ani, lasand in urma Cugetarile (Pensees), o colectie de fragmente publicate postum care exploreaza conditia umana, credinta si locul omului in univers.

Inima are ratiunile ei pe care ratiunea nu le cunoaste.

In noaptea de 23 noiembrie 1654, Pascal a trait o experienta mistica de aproximativ doua ore pe care a consemnat-o pe un pergament, numit Memorialul, pe care l-a cusut in captusala hainei si l-a purtat cu el pana la moarte. Nimeni nu a stiut de existenta lui pana cand servitorii l-au gasit dupa decesul sau.

Rene Descartes s-a nascut pe 31 martie 1596 la La Haye en Touraine, Franta, si a primit o educatie riguroasa la colegiul iezuit La Fleche, unde a descoperit atat matematica, cat si indoiala fata de cunoasterea scolastica. Dupa ani de calatorii si serviciu militar, s-a stabilit in Olanda, unde a lucrat in liniste timp de doua decenii la opera sa filosofica si stiintifica. In Discursul despre metoda (1637) a enuntat principiul cogito, ergo sum (cuget, deci exist), piatra de temelie a filosofiei moderne, iar in Meditatiile asupra filosofiei prime (1641) a articulat dualismul dintre minte si corp. A murit la Stockholm pe 11 februarie 1650, unde fusese invitat sa o instruiasca pe regina Christina a Suediei, rapit de o pneumonie dupa ce era obligat sa se trezeasca devreme pentru lectii in frigul nordic. Opera sa a influentat decisiv gandirea europeana pentru secole.

Cuget, deci exist. (Cogito, ergo sum.)

Descartes obisnuia sa lucreze dimineata stand in pat pana tarziu, o practica pe care o considera esentiala pentru meditatie si concentrare. Regimul sau matinal a fost brusc intrerupt la Stockholm, unde regina Cristina insista sa inceapa lectiile la ora 5 dimineata in frig taios - aceasta schimbare brusca de program este considerata de unii biografi un factor in moartea sa subita.

Baruch Spinoza s-a nascut pe 24 noiembrie 1632 la Amsterdam, intr-o familie de evrei sefardi refugiati din Portugalia, si a crescut in comunitatea evreiasca a orasului, primind o educatie traditionala temeinica. La varsta de 23 de ani a fost excomunicat din comunitatea sa pentru idei considerate eretice, si a trait de atunci in izolare voluntara, castigandu-si existenta modest prin slefuirea lentilelor optice. A respins oferte de bogatie si onoruri academice, inclusiv o catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg in 1673, preferand independenta intelectuala si simplitatea vietii. Lucrarea sa capitala, Etica (publicata postum in 1677), construita in forma geometrica, propune o viziune rationalist-panteista asupra lui Dumnezeu, naturii, mintii si libertatii umane. A murit pe 21 februarie 1677 la Haga, la 44 de ani, probabil de tuberculoza, si este pretuit atat pentru profunzimea gandirii cat si pentru integrita sa morala exemplara.

Spinoza a refuzat in 1673 o prestigioasa catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg, raspunzand ca nu doreste sa-si limiteze libertatea de gandire prin obligatiile unei pozitii academice. A preferat sa ramana slefuitor de lentile si ganditor liber pana la moartea sa.

Gottfried Wilhelm Leibniz s-a nascut pe 1 iulie 1646 la Leipzig, intr-o familie de intelectuali, si a dat dovada de o maturitate intelectuala timpurie, studiind filosofia si dreptul la Universitatea din Leipzig inca de la 15 ani. A inventat independent calculul infinitezimal (simultan cu Isaac Newton, intr-una dintre cele mai faimoase controverse ale istoriei stiintei), a conceput unul dintre primele calculatoare mecanice si a pus bazele logicii simbolice moderne. A servit ca bibliotecar, consilier si diplomat la curtile mai multor principi germani, punand in acelasi timp bazele Academiei de Stiinte din Berlin in 1700. Monadologia (1714), scrisa spre sfarsitul vietii, reprezinta sinteza viziunii sale metafizice: universul este alcatuit din monade, substante simple si indivizibile, armonizate de Dumnezeu intr-o ordine prestabilita. A murit pe 14 noiembrie 1716 la Hanovra, neglijat de curtea regala si de contemporanii sai, dar recunoscut de posteritate drept unul dintre cei mai universali ganditori ai omenirii.

Leibniz a inventat un sistem de numeratie binara (cu 0 si 1) pe care l-a corelat cu cosmologia crestina: 0 reprezenta neantul, 1 pe Dumnezeu, iar creatia lumii era pentru el reflectata in ideea ca toate numerele pot fi exprimate prin combinatii de 0 si 1. Acest sistem binar sta la baza tuturor calculatoarelor moderne.

Immanuel Kant s-a nascut la 22 aprilie 1724 in Konigsberg (Prusia), intr-o familie luterana modesta, si a trait intreaga viata in acelasi oras fara a-l parasi vreodata. A studiat si a predat la Universitatea din Konigsberg, devenind profesor de logica si metafizica, iar in 1781 a publicat Critica ratiunii pure, una dintre cele mai influente opere filosofice din istorie. Prin imperativul categoric, principiul ca trebuie sa actionam doar dupa maxime care sa poata deveni legi universale, a pus bazele eticii deontologice moderne. Integru si disciplinat in viata personala, Kant nu s-a casatorit niciodata si a trait cu o rigoare exemplara. A murit la 12 februarie 1804, la varsta de 79 de ani, lasand o mostenire filosofica ce a schimbat definitiv gandirea occidentala.

Actioneaza numai conform acelei maxime prin care poti voi, in acelasi timp, ca ea sa devina o lege universala.

Kant era atat de punctual in plimbarea sa zilnica de la ora 15:30 prin Konigsberg, incat locuitorii orasului isi potriveau ceasurile dupa el, desi nu a calatorit niciodata mai departe de cateva zeci de kilometri de locul nasterii sale.

Georg Wilhelm Friedrich Hegel s-a nascut la 27 august 1770 in Stuttgart si a crescut intr-o familie protestanta cu o solida traditie culturala. A studiat teologia la Tubingen, unde i-a avut colegi pe Schelling si Holderlin, si a evoluat de la tutore si redactor de ziar la cel mai influent filosof german al epocii, predand la Heidelberg si, din 1818, la Berlin. Prin Fenomenologia spiritului (1807) si prin metoda dialectica, prin care teza si antiteza se ridica la o sinteza superioara, a construit un sistem idealist ce vede istoria ca desfasurare a Spiritului absolut. Hegel a influentat profund gandirea moderna, de la Marx si Engels pana la teologia si filosofia contemporana. A murit la 14 noiembrie 1831 la Berlin, probabil de holera, in apogeul faimei sale academice.

In tinerete, Hegel si colegii sai Schelling si Holderlin au plantat impreuna un copac al libertatii in curtea seminarului din Tubingen, ca simbol al entuziasmului lor pentru Revolutia Franceza.

Soren Kierkegaard s-a nascut la 5 mai 1813 in Copenhaga, ultimul dintre cei sapte copii ai unui negustor danez evlavios si prosper. A studiat teologia la Universitatea din Copenhaga si a publicat opere de o profunzime remarcabila sub diverse pseudonime, explorandu-si ideile cu o onestitate interioara nemiloasa. Prin lucrari precum Ori-ori (1843), Frica si cutremurul (1843) si Conceptul de anxietate (1844), a pus omul singular in fata lui Dumnezeu in centrul reflectiei filosofice, deschizand astfel calea existentialismului. A criticat vehement hipocrizia Bisericii daneze oficiale, traind ultimii ani intr-un conflict deschis cu institutia religioasa. A murit la 11 noiembrie 1855, la numai 42 de ani, lasand o opera care a schimbat filosofia, teologia si literatura secolului XX.

Kierkegaard s-a logodit cu Regina Olsen in 1840, dar a rupt logodna un an mai tarziu, scriindu-i scrisori reci si calculat de dureroase pentru a o face sa il respinga, convinsa ca o sacrificare de sine era necesara vocatiei sale de scriitor si ganditor crestin.

Confucius, cunoscut in chineza drept Kong Fuzi, s-a nascut in jurul anului 551 i.Hr. in statul Lu (actuala provincia Shandong, China), intr-o familie de mica nobilime decazuta, si si-a dedicat viata invataturii si reformei morale a societatii. A ocupat pentru o scurta perioada functii administrative, dar cea mai mare parte a vietii a petrecut-o calatorind prin statele Chinei antice pentru a-si oferi sfatul printilor si pentru a-si forma discipolii. Invatatura sa, consemnata de ucenici in Analecte dupa moartea sa, pune in centru umanitatea (ren), respectul filial, dreptatea, ritualul si armonia sociala. Confucius credea ca o societate buna se construieste prin cultivarea morala a individului si prin respectul reciproc dintre oameni, indiferent de rangul lor. A murit in 479 i.Hr., la varsta de circa 73 de ani, iar gandirea sa a devenit temelia civilizatiei chineze timp de doua milenii.

Invatatura fara gandire este munca pierduta; gandirea fara invatatura este primejdioasa.

Desi Confucius se considera un esec in viata sa politica si nu a reusit sa reformeze societatea asa cum spera, discipolii sai au raspandit invatatura sa in toata China, transformand gandirea unui profesor uitat intr-una dintre cele mai influente filosofii din istoria umana.

Lao Zi, al carui nume inseamna Batranul Maestru, este intelepciunea incarnat in traditia taoist a Chinei antice, asociat in mod traditional cu redactarea Dao De Jing (Cartea Caii si a Virtutii), una dintre cele mai scurte si mai profunde carti din literatura mondiala. Istoricii si cercetatorii moderni dezbat daca Lao Zi a fost o persoana istorica reala sau un simbol al intelepciunii colective; singura biografie antica, scrisa de istoricul Sima Qian in secolul I i.Hr., descrie de fapt trei personaje diferite purtand acest titlu. Dao De Jing, atribuita lui, indeamna la umilinta, non-actiune (wu wei), armonie cu natura si renuntarea la orgoliu si forta ca cai de implinire. Indiferent de identitatea autorului, textul a fondat taoismul si a influentat profund buddhismul Chan, arta, medicina si filosofia din intreaga Asie. Ramane pana azi una dintre cele mai traduse carti din lume.

O calatorie de o mie de li incepe de sub propriile picioare.

Legenda spune ca Lao Zi a parasit China calare pe un bivol, dezamagit de decadenta morala a societatii, si ca un paznic de frontiera l-a rugat sa isi lase invatatura scrisa inainte de a disparea, astfel luand nastere Dao De Jing.

Moshe ben Maimon, cunoscut sub numele grec Maimonides si sub acronimul ebraic Rambam, s-a nascut la 30 martie 1138 in Cordoba (Al-Andalus), intr-o familie de rabini si carturari evrei. La varsta de 13 ani, familia sa a fost alungata din Cordoba de persecutiile almohade si a colindat mai multi ani prin Maroc si Tara Sfanta, stabilindu-se in final la Fustat (Egiptul de azi), unde Maimonide a ajuns medic de curte al sultanului Saladin si al fiului acestuia. Prin doua opere monumentale, Mishneh Torah, codul de lege evreiasca, si Calatorul ratacitilor (Moreh Nevukhim), o sinteza intre gandirea rabinica si filosofia aristotelica, a devenit cel mai important ganditor evreu medieval. A murit la 12 decembrie 1204 la Fustat, iar trupul sau a fost dus pentru inmormantare la Tiberias, in Israel, unde mormantul sau este venerat pana astazi. Este poreclit Rambam si onorat cu deviza: de la Moise la Moise nu s-a ridicat nimeni ca Moise.

Desi celebra Rugaciunea medicului a fost vreme indelungata atribuita lui Maimonide si citita in scoli medicale din intreaga lume, cercetatorii au stabilit ca autorul ei real este Dr. Marcus Hertz, al carui text a aparut prima data intr-o revista germana in 1783, la aproape sase secole dupa moartea lui Maimonide.

Michel Eyquem de Montaigne s-a născut pe 28 februarie 1533 în castelul familiei sale din Périgord, Franța, beneficiind de o educație umanistă excepțională — a învățat latina ca limbă maternă prin metoda inedită a tatălui său, care l-a dat în îngrijirea unei familii de țărani. A urmat o carieră juridică și politică, servind ca consilier al Parlamentului din Bordeaux și, între 1581 și 1585, ca primar al aceluiași oraș. În 1572, după retragerea sa la castel, a început să scrie Eseurile — o operă revoluționară în care a inventat un gen literar nou, explorând cu luciditate și umor propria ființă umană sub deviza Ce știu eu? (Que sais-je?). Filosof al moderației și al toleranței în vremuri de Războaie Religioase sfâșietoare, Montaigne a apărat demnitatea fiecărui om, îndemnând la cunoaștere de sine ca fundament al înțelepciunii. A murit pe 13 septembrie 1592, la castelul său, lăsând o operă care a influențat profund gândirea europeană modernă.

Que sais-je? (Ce știu eu?)

Montaigne a fost dat în îngrijirea unei familii de țărani în primii ani de viață, prin voința tatălui său, care dorea să-i insufle dragostea pentru oamenii simpli — o metodă pedagogică neobișnuită pentru un nobil al epocii.

Desiderius Erasmus s-a născut în jurul anului 1466 la Rotterdam (data exactă rămâne disputată, unele surse indicând 1469), ca fiu nelegitim al unui preot olandez, și a primit o educație profundă în mânăstirile augustiniene și la universitățile din Paris și Torino. A devenit cel mai important cărturar al umanismului nordic, editând pentru prima dată Noul Testament în greacă (1516) și traducând numeroase texte patristice și clasice. Opera sa cea mai celebră, Elogiul nebuniei (Moriae Encomium, 1511), a satirizat cu ascuțime corupția Bisericii și a societății, pledând pentru o creștinătate simplă, sinceră și fondată pe Scriptură. Erudit cosmopolit, Erasmus a apărat pacea, dialogul și educația, respingnd atât fanatismul catolicilor conservatori, cât și radicalismul reformatorilor. A murit pe 12 iulie 1536 la Basel, lăsând o moștenire intelectuală care a modelat umanismul european.