Oameni

Știai că Ernest Shackleton, după ce vasul „Endurance” i-a fost strivit de ghețuri, a traversat împreună cu cinci oameni peste 1.300 de kilometri de ocean înfuriat într-o barcă de salvare, ca să ajungă la insula Georgia de Sud? Toți cei 28 de oameni ai expediției au supraviețuit, fără nicio pierdere omenească.

Știai că, ajuns pe țărmul greșit al insulei Georgia de Sud, Shackleton a fost nevoit să treacă pe jos munții și ghețarii neexplorați ai insulei, împreună cu doi tovarăși, ca să ajungă la o stație de vânat balene? Se spune că cei trei simțeau uneori, în epuizarea lor, prezența unui al patrulea însoțitor nevăzut care mergea alături.

Știai că exploratorul David Livingstone a fost atacat cândva de un leu care i-a sfărâmat brațul stâng, lăsându-i o rană care nu s-a vindecat niciodată bine? Ani mai târziu, acel os prost sudat a slujit la identificarea trupului său, adus în Anglia după moartea sa în inima Africii.

Știai că, după ce Livingstone a murit într-un sat de lângă lacul Bangweulu, slujitorii săi africani credincioși, Chuma și Susi, i-au uscat trupul și l-au purtat sute de kilometri până la coastă, ca să fie trimis acasă? Însă i-au îngropat inima acolo, în pământul Africii pe care o iubise atât.

Știai că faimoasa întrebare „Doctor Livingstone, presupun?” a fost rostită de ziaristul Henry Morton Stanley când, după o lungă căutare, l-a găsit în fine pe exploratorul dispărut? Curios este că Stanley pare să fi rupt mai târziu paginile cu acea scenă din jurnalul său, iar Livingstone nu a pomenit deloc replica, ceea ce i-a făcut pe unii să se îndoiască dacă vorbele au fost chiar așa.

Știai că negustorul venețian Marco Polo și-a dictat povestea călătoriilor nu într-un palat, ci într-o închisoare din Genova, unde ajunsese prizonier de război? Colegul său de celulă, un scriitor de romane cavalerești pe nume Rustichello din Pisa, a fost cel care a așternut totul pe hârtie.

Știai că pe patul de moarte, când prietenii îl rugau pe Marco Polo să recunoască în sfârșit că exagerase în povestirile sale despre Orient, bătrânul explorator ar fi răspuns că nu a spus nici jumătate din câte a văzut cu adevărat? Această replică a rămas în amintirea venețienilor care îl porecliseră „Il Milione”, adică „cel cu milioanele”.

Știai că marinarul Ibn Battuta, plecat din Tanger la doar 21 de ani doar pentru pelerinajul la Mecca, a sfârșit prin a călători aproape 30 de ani și a străbate un drum uriaș, mult mai lung decât cel al lui Marco Polo? A pornit singur, mărturisind că simțea o durere adâncă părăsindu-și părinții și orașul natal.

Știai că, întors acasă după decenii de peregrinări prin lumea musulmană, India și Africa, Ibn Battuta a fost pus de sultanul Marocului să-și dicteze amintirile unui cărturar tânăr pe nume Ibn Juzayy? Cartea care a rezultat, cunoscută drept „Rihla”, adică „Călătoria”, a fost multă vreme aproape uitată în afara lumii arabe.

Știai că navigatorul James Cook a început viața ca fiu de zilier și a lucrat într-o prăvălie și pe corăbii de cărbuni înainte de a intra în marina regală? Tocmai acele robuste vase de cărbuni de la Whitby, încete dar solide, le-a ales el mai târziu pentru marile sale expediții în Pacific, printre care celebrul „Endeavour”.

Știai că unul dintre marile merite ale căpitanului Cook a fost lupta împotriva scorbutului, boala care ucidea marinarii pe atunci? El îi silea pe oameni să mănânce varză murată și alte alimente, iar disciplina sa a făcut ca echipajul să străbată ani întregi pe mare cu pierderi neobișnuit de mici din cauza acestei boli.

Știai că Ferdinand Magellan, cel care a pornit expediția ce avea să înconjoare pentru prima dată Pământul, nu a apucat să încheie el însuși călătoria? A fost ucis într-o luptă pe o insulă din Filipine, iar dintre cele cinci corăbii și sutele de oameni plecați, o singură navă cu o mână de supraviețuitori s-a întors acasă.

Știai că Magellan era portughez, dar a navigat sub steag spaniol, fiindcă regele Portugaliei îi refuzase sprijinul? Din pricina asta, în țara sa de naștere a fost multă vreme privit ca un fel de trădător, deși izbânda expediției a schimbat pentru totdeauna felul în care oamenii înțelegeau mărimea lumii.

Știai că Cristofor Columb a murit convins că descoperise un drum spre marginile Asiei, nu un continent nou? A numit locuitorii pe care i-a întâlnit „indieni” tocmai din această credință, iar noul continent avea să poarte până la urmă numele altui navigator, Amerigo Vespucci, nu al lui.

Știai că Columb a subestimat grav dimensiunea Pământului, crezând că Asia e mult mai aproape spre apus decât era în realitate? Dacă între Europa și Asia nu s-ar fi aflat, din întâmplare, un continent nebănuit, calculele sale greșite i-ar fi condamnat corăbiile la foamete în mijlocul unui ocean nesfârșit.

Știai că Napoleon a scris în tinerețe un roman de dragoste? Se numea „Clisson și Eugénie” și rămăsese neterminat, o poveste melancolică despre un soldat dezamăgit de lume care se retrage alături de iubita lui. Textul, păstrat în fragmente, arată un tânăr ofițer visător, foarte departe de imaginea împăratului de mai târziu.

Știai că Iulius Cezar a fost răpit de pirați în tinerețe și că a tratat totul ca pe o glumă? Când răpitorii au cerut o răscumpărare, el le-a spus râzând că nu știu cât valorează și le-a cerut să ceară mai mult. Iar înainte de plecare le-a promis, jumătate în glumă, că se va întoarce să îi crucifice - ceea ce a și făcut.

Știai că Cleopatra vorbea, se spune, nouă limbi și că era, dintre toți regii din dinastia ei, prima care s-a ostenit să învețe limba egiptenilor pe care îi conducea? Predecesorii ei, greci de neam, se mulțumiseră vreme de aproape trei sute de ani doar cu greaca. Farmecul ei venea, după cei vechi, mai mult din glas și din minte decât din chip.

Știai că Alexandru cel Mare dormea, se povestește, cu un pumnal și cu o ediție a „Iliadei” sub pernă? Copia îi fusese îngrijită chiar de dascălul său Aristotel, iar el o socotea îndreptar de vitejie. Cu Ahile din poem se măsura mereu, ca și cum ar fi vrut să întreacă un erou de legendă.

Știai că Ștefan cel Mare a ridicat, după tradiție, câte o biserică ori mănăstire pentru multe dintre bătăliile sale? Numărul rotund de patruzeci și patru de lăcașuri, ținut minte de tradiția populară, e mai degrabă simbol al evlaviei sale decât cifră exactă. Cert este că ctitoriile lui, de la Putna la Voroneț, au înflorit în tot cuprinsul Moldovei.

Știai că Elisabeta I a Angliei avea o adevărată patimă pentru mănuși și că îi plăcea să și le scoată și să și le pună des în timpul audiențelor? Se spune că avea mâini frumoase și albe și că gestul acela era o cochetărie studiată, un fel de a atrage privirile. Îi plăceau atât de mult încât primea mănuși parfumate în dar de la orașe și de la universități.

Știai că Ludovic al XIV-lea și-a pierdut aproape toți dinții încă din tinerețe, din pricina unor smulgeri stângace ale medicilor? La una dintre extracții i s-a scos și o bucată din cerul gurii, iar de atunci băuturile îi ieșeau uneori pe nas când mânca. Regele Soare, atât de strălucitor la curte, ascundea sub fastul lui o suferință foarte omenească.

Știai că Napoleon nu era scund așa cum spune legenda? Măsura aproximativ un metru șaptezeci, o statură obișnuită pentru francezii vremii sale. Confuzia s-a născut din deosebirea dintre unitățile de măsură franceze și cele englezești, dar și din caricaturile care îl arătau mărunt lângă grenadirii lui înalți din gardă.

Știai că Iulius Cezar suferea, după unele mărturii vechi, de crize despre care istoricii spun că ar fi fost epilepsie? Suetoniu și Plutarh amintesc de leșinuri și de „boala căderii” care îl lovea uneori chiar în timpul campaniilor. Diagnosticul rămâne nesigur peste veacuri, dar mărturia contemporanilor despre slăbiciunile lui trupești este limpede.

Știai că Alexandru cel Mare a întemeiat, după spusele cronicarilor, zeci de orașe cu numele Alexandria, împrăștiate din Egipt până la marginile Asiei? Pe una dintre ele, spune legenda, ar fi numit-o chiar după calul său iubit, Bucefal, după ce animalul a murit. Așa a lăsat, pe unde a trecut, urme de piatră ale trecerii lui fulgerătoare.

Știai că Elisabeta I a stat închisă în Turnul Londrei înainte de a ajunge regină? Sora ei, regina Maria, o bănuia de uneltire și a trimis-o acolo unde fusese decapitată chiar mama Elisabetei, Ana Boleyn. Se povestește că, la sosire, tânăra prințesă a refuzat la început să treacă pragul, temându-se că nu va mai ieși vie.

Știai că Ludovic al XIV-lea a dansat pe scenă, ca tânăr rege, rolul soarelui într-un balet de curte? De la strălucirea acelui costum aurit i s-a spus, se crede, Regele Soare. Dansul nu era pentru el o simplă petrecere, ci un instrument de putere, prin care nobilii erau ținuți ocupați și supuși la Versailles.

Știai că Cleopatra a scris, se pare, o carte despre leacuri și cosmetice, citată de autori de mai târziu? Sub numele ei circulau rețete de alifii și de îngrijire a părului, deși nu se știe cât a scris ea însăși și cât i s-a atribuit peste veacuri. Regina Egiptului rămâne astfel legată și de tainele frumuseții, nu doar de cele ale puterii.

Știai că Ștefan cel Mare a fost rănit la un picior în bătălia de la Chilia și că rana aceea nu s-a mai vindecat niciodată pe deplin? L-a chinuit ani întregi și i-a grăbit, spun cronicile, sfârșitul. Domnul care ținuse piept sultanilor și craiilor a fost doborât până la urmă de o suferință trupească pe care nicio victorie nu o putea alunga.

Știai că Napoleon avea o teamă, se spune, de pisici, o slăbiciune ciudată la un om atât de neînfricat pe câmpul de luptă? Anecdota, repetată de biografi, îl arată tulburat de simpla apropiere a unei mâțe. Adevărată ori doar înflorită de povestitori, ea a rămas printre acele detalii omenești care îmblânzesc chipul de bronz al împăratului.